Caută o destinaţie

Despre Agapia

Articole Turism

Manastirea Agapia

Puțini sunt românii care nu au auzit cel puțin o dată în viață de Mănăstirea Agapia, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult atât pentru pelerinii care vin aici să se roage cât și pentru turiștii care vizitează nordul Moldovei și nu pot rata un obiectiv atât de important cum sunt mănăstirile de aici.

Mănăstirea Agapia este a doua mănăstire de maici, ca mărime, din țară, aici slujind aproximativ 400 de maici, numărul lor fiind depășit doar de cel al maicilor Mănăstirii Văratec.

Construită între anii 1641-1643, mănăstirea Agapia se află situată în județul Neamț, pe valea pârâului cu același nume, în mijlocul unei păduri. Cea mai apropiată localitate este satul Agapia, aflat la 3 kilometri de mănăstire, iar cel mai apropiat oraș este Târgu Neamț, pe care il desparte o distanță de 9 kilometri de cunoscutul lăcaș de cult.

Arhitectura

Stilul arhitectural este unul unic, având un anumit specific nemaiîntâlnit la alte mănăstiri sau biserici construite în zonă, valoarea deosebită a lăcașului fiind dată de frescele pictate de Nicolae Grigorescu. Acesta a fost și unul din principalele motive pentru care ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus. în 2004 pe lista monumentelor istorice. Ansamblul este compus din 7 obiective reprezentate de Biserica Sfinții Voievozi, Paraclisul Nașterea Maicii Domnului, Biserica de lemn, chiliile maicilor, construcțiile din incintă, turnul clopotniței și bolnița din lemn, toate datând din secolele XVII-XX. Acestora li se adaugă și casa scriitorului Alexandru Vlahuță, de fapt o chilie în care acesta locuia atunci când venea să viziteze mănăstirea.

Manastirea Agapia Neamt

Ctitorul mănăstirii este fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil Coci, care a construit biserica cu hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavril, după planurile realizate de arhitectul Enache Ctisi de la Constantinopol. lăcașul a fost gata în 1646, la data de 12 septembrie fiind sfințit de mitropolitul Varlaam Moțoc, în prezența domnitorului Vasile Lupu.

Inițial, Agapia a fost mănăstire de călugari, de multe ori aceștia fiind nevoiti să se retragă în munți sau să fugă în Transilvania pentru a scapa din calea năvălitorilor turci, tătari sau poloni. În anul 1803, mitropolitul Veniamin Costache a mutat aici 50 de maici de la Mănăstirea Socola, unde intenționa să înființeze un seminar de preoți, ulterior lăcașul de la Agapia fiind transformat în mănăstire de maici, așa cum este și în prezent.

Turiștii care vin să viziteze Mănăstirea Agapia vor poposi mai întâi în satul mănăstiresc compus din aproximativ 300 de căsuțe simple călugărești, construite în stil popular.

Pe lângă satul și complexul mănăstiresc întins pe o suprafață de peste 50 de hectare, în zonă mai pot fi vizitate și două rezervații naturale, Codrii de Aramă și Pădurea de Argint, prezente și în creațiile lirice eminesciene.  Codrii de Aramă sunt situați pe Dealul Filiorului, principala atracție fiind gorunii seculari, dintre care mulți au peste 300 de ani. Rezervația  Pădurea de Argint este o una de tip mixt, forestieră și peisagistic. Pădurea, în cea mai mare parte a ei, are arbori bătrâni cu vârsta de peste 100 de ani, dar și arbori mai tineri de 20 până la 50 de ani.

Fiind o importantă zonă turistică, accesul în zonă este facil iar cazare poate fi găsită la numeroasele pensiuni din apropiere, unele dintre ele păstrând stilul tradițional al zonei, altele construite în stil modern, cu toate facilitățile aferente.

Galerie foto


foto: Cătălin Țânțăreanu
autor: Cătălin Țânțăreanu
15-Jan-2014