Caută o destinaţie

Obiective turistice Brasov

Articole Turism

Prima Şcoala Românească

În Scheii Brasovului s-au plamadit valori de spiritualitate româneasca, ale caror începuturi trebuie cautate înca de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon", in satul dacic de alta data supravietuiau dârji stramosii acestor meleaguri. Arheologia (înca putin studiata aici) si obiceiurile „Junilor brasoveni" (de asemenea putin valorificate) stau marturie pentru îndepartatele vremuri ale continuitatii noastre. Li perioada medievala românii din Schei, cu sprijinul voievozilor de peste munti au cladit biserica si scoala si au întemeiat un centru de rezistenta spirituala capabil sa reziste tuturor vitregiilor. Vechii scheieni, care practicau un negot de larg rasunet cu Moldova si Muntenia, dar ajun¬sesera sastrabata Levantul, Balcanii pâna departe în Siria si Egipt, au protejat prin danii lacasul de cult si învatatura, care astazi a devenit Complexul muzeal Scheii Brasovului. Cele cca. 4.000 carti vechi si peste 30.000 documente precum si numeroase obiecte muzeale stau astazi straja la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoastere a adevarului care se derula istoric pe aceste meleaguri. Prof Vaslle OLTEAN

Sala de clasa „Anton Pann"

Sala de clasa „Anton Pann" Aminteste nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au pastrat valoroase carti si documente) dar si de scoala veche. Atestata de cronica locala la anul 1495, când „s-au zidit scoala si biserica", scoala din Schei îsi confirma existenta în condi¬tiile anului 1390, când se emite Bula papala a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar manual scolar descoperit recent presupune existenta scolii în veacurile XI-XII. In tot timpul existentei sale, în jurul scolii s-a fondat un focar de cultura, tiparindu-se cele dintâi carti de cultura în limba româna prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronica cu subiect românesc, prima gramatica româneasca de catre brasoveanul Dimitrie Eusta-tievici (1757), primul calendar almanah în litera¬tura româna prin dascalul Petcu Soanu, formân-du-se si o adevarata scoala de copisti prin activi¬tatea de traducere, copiere si transcriere a cartilor de cultura si cult de catre slujitorii bisericii si ai scolii.

Sala „Diaconul Coresi"

Sala „Diaconul Coresi ,, Dac-am cetit, bine am ispitit si socotit si am aflat ca toate tâlcuiesc, acleve-reaza si întaresc cu Scriptura sfânta si mie tare placura si am scris cu tipariul voao fratilor românilor sa va fie pre învatatura". Diaconul Coresi Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi si colaboratorii sai (Calin, Manaila, Serban Coresi, Toma, protopopii Iane si Mihai s.a.) au realizat cele dintâi carti de circulatie în limba româna, facând posibila biruinta definitiva a scrisului în limba poporului, tiparirea între anii 1556-1588 a cea 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au raspândit în toate tinuturile românesti, consfintind astfel unitatea spirituala a acestui popor. Dintre exponatele acestei sali mentionam: „Cazania a Ii-a" („Cartea româneasca cu învata¬tura") tradusa în Schei de protopopii Iane si Mihai; „Psaltirea", „Sbornicul", „Octoihul" s.a. Aceste carti au înscris în cultura româna dupa aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam". Sala „Cartea, factor de unitate nationala" s în conditii medievale, obligati sa traim despartiti arbitrar în tinuturi diferite, cartea si limba ei româna a tinut laolalta unit spiritual acest popor. Sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limba româna medie¬vala: „Biblia de la Bucuresti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „îndreptarea legii" de la Târgoviste (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lapus-neanu, manuscrise de întelepciune crestina din veacul al XV-lea (din Transilvania), cartile Scolii Ardelene (Lexiconul de la Buda, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" si „Orto¬grafia româna" ale lui Petru Major s.a.). Complementar, cele peste 80 hrisoave domnesti, înscrise pe pergament si aurite, con¬firma permanentele legaturi intre tinuturile românesti. Tetraevanghel miniat — sec. XVI Moldova "The Four Gospels " (Tetraevanghel) miniatwe from XVI-th century, Moldavia ,, Tetraevanghel" — XVI Jh., Moldau Sala „Cartea si Carturarii brasoveni" Slujind în egala masura scoala si biserica, dascalii bra¬soveni au creat valori care au mentinut nestinsa flacara de cultura din Scheii Brasovului. Copisti, traducatori, creatori de limba literara, muzica si arta, ei sunt reprezentati în aceasta sala prin câteva dintre valorile ada¬postite în arhiva istorica a mu¬zeului. Mentionam între acestea: „Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Cronica protopopului Radu Tempea II, Parimiarul protopo¬pului Vasile, alaturi de tablou¬rile în ulei pe pânza ale fon¬datorilor liceului „Andrei Sagu-na", realizate de Misu Pop, pre¬cum si opereta „Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. „Sala cu vatra" Un mic colt etnografic repre¬zentat de vatra, icoane pe sticla si obiecte casnice specifice Scheiului, permit vizitatorului o impresie afectiva pentru cu¬noasterea traditiilor locale. Se recunoaste cu usurinta caracte¬rul satesc al Scheiului în perioa¬da medievala, comun tuturor satelor de la periferia cetatilor, care îsi durau o biografie aparte, nevoiti sa reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit apre¬cieri fata de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz (Sebes, Alba), Fagaras s.a. Complexul muzeal Recent restaurat, spatiul muzeal din incinta bisericii expune muzeistic în cea 30 camere, valori muzeale menite sa confirme traditiile de cultura si arta pe care le-a înscris Scheii Brasovului în patri¬moniul national. Tematic sunt organizate aici expo-zitiile:„Junii brasoveni", „Scheii Brasovului în pic¬tura lui Stefan Mironescu, „Muzeul Tudor Ciortea", „Muzeul Ex libris", „Muzeul Nicolae Titulescu", „Muzeul Ion Colan", urmând a se organiza „Mu¬zeul Patrimoniul national si universal". Muzeul „Junii brasoveni" Organizat în baza valorilor pas¬trate în tezaurul muzeului dar si în baza donatiilor venite din partea junilor, muzeul valorifica bogatele traditii locale si prin bogatia portu¬lui si simbolurile acestuia explica atât vechimea cât si codul de viata al românilor din Schei. Practicat anual din vremuri stravechi ca obi¬cei de primavara (din 25 martie si pâna în prima duminica dupa Pasti), obiceiul atrage atentia prin particu¬laritatile, fastul si semnificatiile sale adânci cu elemente din vremea dacilor. Remarcam modelul caciulii lui Mihai Viteazul la grupurile de albi¬ori, dorobanti si curcani, sau costu¬matia luptatorilor pentru Indepen¬denta României de la 1877 purtat de rosiori, curcani si dorobanti, pre¬cum si pastrarea tricolorului pâna si în captuseala palariei. Muzeul „Ex-libris" Realizata cu concursul donatorului dr. Emil Bologa, expo¬zitia prezinta pe trei sectiuni, valori brasovene (însotite de gra¬vuri ale monumentelor brasovene); valori universale si un spatiu distinct dedicat scriitorului spaniol Cervantes. Un bogat material exlibristic prezinta oameni de seama, scriitori (români si straini), heraldica, flora, fauna s.a. Muzeul „Tudor Ciortea" Fiu al Brasovului, nascut în 1903 într-o familie de intelectuali, Tudor Ciortea, începe studiile muzicale la Cluj, dupa care urmeaza Bruxelles, Paris si alte mari orase ale lumii. Are ca maestrii pe Maurice Imbert, Paul Dukakis, Constantin Brailoiu, iar colegi îi sunt Gh. Dima, Rudolf Lassel, Paul Richter. Detine câteva functii în institutii importante (Ministerul de Externe, Conservatorul din Bucuresti, Uniunea Compozitorilor). Scrie studii si articole în „Muzica", „Revista Fundatiilor pentru lite¬ratura si arta" etc. Este distins cu premii, ordine si me¬dalii, compune muzica simfonica, muzica corala si vocala, dar mai presus de toate este considerat întemeietorul învatamântului muzical cameral din România. Spatiul destinat lui în acest complex muzeal consta într-o încapere de mari dimensiuni compartimentata în trei alveole. Intr-unul din compartimentele laterale, atrage atentia un obiect foarte rar, o pinola - se pare ca nu mai sunt decât zece în lume. Tot aici, o litografie a operei Oedip, unul dintre cele cinci exemplare originale ramase. Acestor piese rare li se adauga o colectie de manuscrise donate muzeului de Vera Proca Ciortea si câteva portrete în ulei realizate de Ion Sibianu. Nu puteau lipsi nici cartile, risipite pe rafturi în întreaga încapere, si nici icoanele pe sticla din secolul al XVIII-lea, specifice Scheiului.

Galerie foto


foto: Cristina Predoiu
autor: Cristina Predoiu
01-Jan-2011