Caută o destinaţie

Obiective Turistice Brasov

Articole Turism

Prima Şcoala Românească

În Scheii Brasovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale caror începuturi trebuie cautate înca de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon", in satul dacic de altă dată supraviețuiau dârji strămoșii acestor meleaguri.

Arheologia (înca puțin studiată aici) și obiceiurile „Junilor brasoveni" (de asemenea putin valorificate) stau marturie pentru îndepartatele vremuri ale continuitatii noastre.

În perioada medievala românii din Schei, cu sprijinul voievozilor de peste munti au cladit biserica si scoala si au întemeiat un centru de rezistenta spirituala capabil sa reziste tuturor vitregiilor.

Vechii scheieni, care practicau un negot de larg rasunet cu Moldova și Muntenia, dar ajunsesera sa strabata Levantul, Balcanii pâna departe în Siria si Egipt, au protejat prin danii lacasul de cult si învatatura, care astazi a devenit Complexul muzeal Scheii Brasovului, aflat evident în Brașov, în partea de vest a orașului.

Cele cca. 4.000 carti vechi si peste 30.000 documente precum si numeroase obiecte muzeale stau astazi straja la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoastere a adevarului care se derula istoric pe aceste meleaguri.

Muzeul Prima Scoala Romaneasca - Exponate

Sala de clasa „Anton Pann"

Aceasta aminteste nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au pastrat valoroase cărți și documente) dar și de școala veche.

Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit școala și biserica", școala din Schei îsi confirma existenta în conditiile anului 1390, când se emite Bula papala a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar manual scolar descoperit recent presupune existenta scolii în veacurile XI-XII.

In tot timpul existentei sale, în jurul scolii s-a fondat un focar de cultura, tiparindu-se cele dintâi carti de cultura în limba româna prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronica cu subiect românesc, prima gramatica româneasca de catre brasoveanul Dimitrie Eusta-tievici (1757), primul calendar almanah în literatura româna prin dascalul Petcu Soanu, formân-du-se si o adevarata scoala de copisti prin activitatea de traducere, copiere si transcriere a cartilor de cultura si cult de catre slujitorii bisericii si ai scolii.

Sala „Diaconul Coresi"

,, Dac-am cetit, bine am ispitit si socotit si am aflat ca toate tâlcuiesc, acleve-reaza si întaresc cu Scriptura sfânta si mie tare placura si am scris cu tipariul voao fratilor românilor sa va fie pre învatatura".
Diaconul Coresi

Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi si colaboratorii sai (Calin, Manaila, Serban Coresi, Toma, protopopii Iane si Mihai s.a.) au realizat cele dintâi carti de circulatie în limba româna, facând posibila biruinta definitiva a scrisului în limba poporului, tiparirea între anii 1556-1588 a cea 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au raspândit în toate tinuturile românesti, consfintind astfel unitatea spirituala a acestui popor.

Dintre exponatele acestei sali mentionam: „Cazania a Ii-a" („Cartea româneasca cu învatatura") tradusa în Schei de protopopii Iane si Mihai; „Psaltirea", „Sbornicul", „Octoihul" s.a. Aceste carti au înscris în cultura româna dupa aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam".

Sala „Cartea, factor de unitate nationala"

În conditii medievale, obligati sa traim despartiti arbitrar în tinuturi diferite, cartea si limba ei româna a tinut laolalta unit spiritual acest popor.

Sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limba româna medievala: „Biblia de la Bucuresti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „îndreptarea legii" de la Târgoviste (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lapus-neanu, manuscrise de întelepciune crestina din veacul al XV-lea (din Transilvania), cartile Scolii Ardelene (Lexiconul de la Buda, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" si „Ortografia româna" ale lui Petru Major s.a.).

Complementar, cele peste 80 hrisoave domnesti, înscrise pe pergament si aurite, confirma permanentele legaturi intre tinuturile românesti. Tetraevanghel miniat — sec. XVI Moldova "The Four Gospels " (Tetraevanghel) miniatwe from XVI-th century, Moldavia ,, Tetraevanghel" — XVI Jh., Moldau

Sala „Cartea si Carturarii brasoveni"

Slujind în egala masura scoala si biserica, dascalii brasoveni au creat valori care au mentinut nestinsa flacara de cultura din Scheii Brasovului.

Copisti, traducatori, creatori de limba literara, muzica si arta, ei sunt reprezentati în aceasta sala prin câteva dintre valorile adapostite în arhiva istorica a muzeului.

Mentionam între acestea: „Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Cronica protopopului Radu Tempea II, Parimiarul protopopului Vasile, alaturi de tablourile în ulei pe pânza ale fondatorilor liceului „Andrei Saguna", realizate de Misu Pop, precum si opereta „Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu.

„Sala cu vatra"

Un mic colt etnografic reprezentat de vatra, icoane pe sticla si obiecte casnice specifice Scheiului, permit vizitatorului o impresie afectiva pentru cunoasterea traditiilor locale.

Se recunoaste cu usurinta caracterul satesc al Scheiului în perioada medievala, comun tuturor satelor de la periferia cetatilor, care îsi durau o biografie aparte, nevoiti sa reziste cu greutate vitregiilor de tot felul.

Icoanele expuse permit aprecieri fata de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz (Sebes, Alba), Fagaras s.a. Complexul muzeal Recent restaurat, spatiul muzeal din incinta bisericii expune muzeistic în cea 30 camere, valori muzeale menite sa confirme traditiile de cultura si arta pe care le-a înscris Scheii Brasovului în patrimoniul national.

Tematic sunt organizate aici expozitiile: „Junii brasoveni", „Scheii Brasovului în pictura lui Stefan Mironescu, „Muzeul Tudor Ciortea", „Muzeul Ex libris", „Muzeul Nicolae Titulescu", „Muzeul Ion Colan", urmând a se organiza „Muzeul Patrimoniul national si universal".

Muzeul „Junii brasoveni"

Organizat în baza valorilor pastrate în tezaurul muzeului dar si în baza donatiilor venite din partea junilor, muzeul valorifica bogatele traditii locale si prin bogatia portului si simbolurile acestuia explica atât vechimea cât si codul de viata al românilor din Schei.

Practicat anual din vremuri stravechi ca obicei de primavara (din 25 martie si pâna în prima duminica dupa Pasti), obiceiul atrage atentia prin particularitatile, fastul si semnificatiile sale adânci cu elemente din vremea dacilor.

Remarcam modelul caciulii lui Mihai Viteazul la grupurile de albiori, dorobanti si curcani, sau costumatia luptatorilor pentru Independenta României de la 1877 purtat de rosiori, curcani si dorobanti, precum si pastrarea tricolorului pâna si în captuseala palariei.

Muzeul „Ex-libris"

Realizata cu concursul donatorului dr. Emil Bologa, expozitia prezinta pe trei sectiuni, valori brasovene (însotite de gravuri ale monumentelor brasovene); valori universale si un spatiu distinct dedicat scriitorului spaniol Cervantes.

Un bogat material exlibristic prezinta oameni de seama, scriitori (români si straini), heraldica, flora, fauna s.a.

Muzeul „Tudor Ciortea"

Fiu al Brasovului, nascut în 1903 într-o familie de intelectuali, Tudor Ciortea, începe studiile muzicale la Cluj, dupa care urmeaza Bruxelles, Paris si alte mari orase ale lumii.

Are ca maestrii pe Maurice Imbert, Paul Dukakis, Constantin Brailoiu, iar colegi îi sunt Gh. Dima, Rudolf Lassel, Paul Richter.

Detine câteva functii în institutii importante (Ministerul de Externe, Conservatorul din Bucuresti, Uniunea Compozitorilor).

Scrie studii si articole în „Muzica", „Revista Fundatiilor pentru literatura si arta" etc.

Este distins cu premii, ordine si medalii, compune muzica simfonica, muzica corala si vocala, dar mai presus de toate este considerat întemeietorul învatamântului muzical cameral din România.

Spatiul destinat lui în acest complex muzeal consta într-o încapere de mari dimensiuni compartimentata în trei alveole.

Intr-unul din compartimentele laterale, atrage atentia un obiect foarte rar, o pinola - se pare ca nu mai sunt decât zece în lume.

Tot aici, se găsește o litografie a operei Oedip, unul dintre cele cinci exemplare originale ramase.

Acestor piese rare li se adauga o colectie de manuscrise donate muzeului de Vera Proca Ciortea si câteva portrete în ulei realizate de Ion Sibianu.

Nu puteau lipsi nici cartile, risipite pe rafturi în întreaga încapere, si nici icoanele pe sticla din secolul al XVIII-lea, specifice Scheiului.

Originile și vechimea Primei Școali Românești din Șcheii Brașovului

Despre originea și vechimea Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului scrie Profesorul Vasile Oltean în cartea sa “Prima scoala romaneasca din Scheii Brasovului”

Prima Scoala Romaneasca din Scheii Brasovului

Conform acestuia, in trecut, cărțile de înțelepciune ale lui Ioan Gura de Aur, Efrem Sirul, Ioan și Petre Damaschin, Ioan Cantacuzino, printre alții, au fost aduse din Bizanț sub forma de Sbornice, Didahii, Parimii, Omilii, Cazanii și altele, care erau folosite atât în scopuri bisericești, cât și în scopuri educaționale.

O descoperire recentă în șcheii Brașovului, care conține un fragment de Omiliar din secolele XI-XII, susține această afirmație și pune în discuție vechimea școlii din șcheii Brașovului, care este înregistrată în Istoria învățământului ca "școala umanistă de slavonă" în secolul XVI, ignorând faptul că în același secol, limba slavonă a fost înlocuită definitiv prin tiparul coresian din șcheii Brașovului chiar și în biserică.

Cronica bisericii "Sf. Nicolae" din șcheii Brașovului menționează că în anul 1495 "s-a construit biserica și școala sfântă". Aceasta nu exclude posibilitatea existenței unei instituții de învățământ mai vechi, iar în sprijinul acestei afirmații se poate menționa o bulă papală emisă de Bonifaciu al IX-lea în 15 decembrie 1399, care solicită convertirea creștinilor ortodocși din șchei la catolicism, aceștia primind învățătură de la "pseudodascali", la fel ca și creștinii din episcopiile Milcovului și Argeșului.

Până nu demult considerată o "școală pentru fiii de iobagi" din șcheii Brașovului începând cu anul 1495, școala din șchei se dovedește a fi mult mai veche. Aici au activat ca profesori Gheorghe gramaticul, cunoscut în documentele oficiale ale Brașovului între anii 1480-1506; profesorul Dobre ("Dobro Scolasticul") și un alt Gheorghe gramaticul între anii 1531 - 1537. În aceeași perioadă, gramaticul Radu îl însoțește pe popa Coman din șchei la curtea lui Vlad Calugarul (1481-1484) și un alt Radu gramatic în anul 1541 se afla la curtea lui Radu Paisie al Țării Românești; gramaticul Oprea, între anii 1536 și 1542, conduce mai multe solii la curtea lui Radu Paisie; gramaticul Nan la Mircea Ciobanul; gramaticul Costea la același domn, apoi Stoica Dobromir și profesorii Stoican și Stanislav la Vlad Inecatul, profesorul Sava la Alexandru Lapusneanul - pentru a menționa doar câțiva dintre profesorii acestei școli, cunoscuți exclusiv din documentele germane oficiale ale Brașovului, care consemnează doar misiunea lor diplomatică îndeplinită în favoarea Cetății.

Aceasta a atras atenția autorităților și a învățăceilor din întreaga regiune, care au început să o frecventeze pentru a-și îmbunătăți cunoștințele și a-și completa educația. Scoala din șcheii Brașovului a devenit astfel un important centru de învățământ din zonă, care a contribuit la dezvoltarea și progresul cultural al acestei regiuni. De-a lungul secolelor, școala din șcheii Brașovului a evoluat și s-a adaptat la nevoile și cerințele epocii, dar a rămas un simbol al învățământului și al culturii în această regiune.

Prin prezența gramaticilor și a profesorilor, dar mai ales prin relațiile pe care aceștia le aveau cu voievozii Munteniei și Moldovei, școala a beneficiat atât din punct de vedere material, prin daniile și subvențiile primite, cât și spiritual, prin cărțile și manuscrisele donate bisericii.

Ca rezultat al acestei bogate activități academice protejate de biserica voievodală Sf. Nicolae și de preoții cărturari, slujitori ai bisericii și școlii, în 1597 a fost construită o nouă clădire a școlii, considerată monument alături de alte clădiri de la acea vreme.

Vizită la Muzeu

Pentru Vizitarea Muzeului este se face în baza achiziționarea unui bilet de intrare și de constituirea unui grup de minim 10 participanți sau de o programare prealabilă pentru vizită individuală.

Pentru ghidaj și programari: 0721.444.091
(În timpul vizitelor cu ghid, se vor prelua doar mesaje SMS sau Whatsapp, dar veti primi confirmare pentru programare)

Mai multe detalii pentru vizite şi exponate pe pagina web oficială a muzeului: www.primascoalaromaneasca.ro

Pentru alte obiective turistice din Bra


Galerie foto


foto: Cristina Predoiu
autor: Cristina Predoiu
01-Jan-2011